Pledoarie pentru tehnica

Nevoia de a fi informat si necesitatea de a comunica

Zilele trecute am fost la un simpozion la care au participat fermieri din judetele invecinate Capitalei. Lume multa, prezentare de produse pentru agricultura, un loc important printre ele avandu-l ingrasamintele.

Intr-unul din momentele libere in care fiecare vorbeste cu cine vrea sau cu cine are interes sa o faca, am avut o mica discutie cu un tanar fermier, in mod vadit preocupat de activitatea pe care o desfasoara si -lucru important – hotarat sa faca lucrurile asa cum trebuie. Am apreciat determinarea si vointa sa de a face lucrurile bine.

A reiesit din discutie ca este intr-o mica disputa cu unii dintre vecinii sai, fermieri si ei, asupra fertilizarii faziale a culturilor semanate in toamna anului trecut – rapita, orz, grau, mai exact asupra momentului cand trebuie executata aceasta lucrare.

Interlocutorul meu era ferm hotarat sa aplice ingrasamintele acum (prima saptamana din februarie) starea terenului permitandu-i acest lucru. Unii din vecinii lui – cu care era in disputa – spuneau ca este prea devreme, ca ei vor fertiliza mai tarziu, neprecizat in vreun fel cand anume, oricum insa, mai tarziu.

Discutie interesanta si utila. Au reiesit clar doua aspecte importante privind activitatea unora din colegii nostrii care lucreaza in agricultura.

In primul rand, nu exista (inca) in mod unitar aceea tehnologie clara de productie pentru fiecare cultura in parte, care stabileste exact ce anume trebuie facut, cum trebuie facut si mai ales cand. Aceaste tehnologii ar trebui sa existe si sa fie permanent la dispozitia fermierilor care nu au pregatire de specialitate in primul rand si a celorlati in acelasi timp, pentru sunt elemenente de tehnologie care trebuiesc abordate altfel decat pana acum si din acest motiv trebuie ca ele sa fie repozitionate.

In al doilea rand, multi fermieri, nu au la dispozitie informatii corecte si exacte asupra modului in care trebuie sa se desfasoare verigile tehnologice specifice culturilor. Meseria “se fura” este adevarat, dar multe se fac “dupa ureche”, nu mai exista o abordare unitara, solida si profesionista privind aplicarea corecta a tehnologiei de cultura.

Cine stie, face, cine nu bajbaie, aude fragmente de informatii din multe directii, incearca sa le puna cap la cap si sa faca lucrurile cum trebuie.

Ca lucrurile stau asa o dovedeste pe de o parte discutia purtata cu tanarul si ambitiosul fermier de care am pomenit, iar pe de alta parte faptul ca exista suprafete de teren lucrate ca la carte si exploatatii agricole la care este loc de bine, de mult mai bine, in ceea ce priveste desfasurarea lucrarilor in camp.

Din aceste motive, ne facem o datorie de onoare fata de colegii nostri care lucreaza in agricultura si atunci cand vom prezenta anumite produse sau vom discuta despre anumite lucrari tehnologice importante, vom incerca de fiecare data, sa furnizam si informatiile necesare pentru a le pozitiona in locul cuvenit in cadrul tehnologiei de cultura, in asa fel incat lucrarile sa se desfasoare asa cum trebuie, adica corect si la timp. Sunt recomandari care sunt rezultatul experientei proprii pe care am acumulat-o si noi in timp, cat si informatii care vin din sfera cercetarii de specialitate de la noi.

Fertilizarea cerealelor paioase

Este bine de stiut ca fertilizarea faziala cu N la culturile de cereale paioase, trebuie sa fie corelata cu dozele de ingrasaminte care au fost aplicate anul trecut, o data cu infiintarea culturii. Este de asemenea important si sortimentul de ingrasaminte pe care sa-l utilizezi.

Aceasta prima fertilizare cu N trebuie aplicata practic, la sfirsitul iernii, inainte de reluarea vegetatiei, cat mai devreme posibil, atunci cand starea terenului si conditiile meteo, permit intrarea utilajelor in camp.

Trebuie sa tinem cont in acelasi timp si de prevederile UE, care in anumite conditii, nu permit aplicarea ingrasamintelor chimice cu N, nici pe zapada, nici pe teren inghetat, mai ales in apropierea surselor de apa.

Doza de ingrasaminte cu N care se aplica acum, este de 60-80 kg/ha, s.a. bineinteles, asa cum am mentionat deja, in corelare cu dozele de ingrasaminte care au fost aplicate anul trecut.

In functie de conditiile caracteristice anului si de starea de vegetatie a culturilor, a doua aplicare faziala cu N, este recomandat sa se faca la inceputul alungirii paiului. In conditii normale, calendaristic, aceasta perioada, este undeva la mijlocul lunii aprilie.

Doza de N recomandata a fi aplicata acum, este de 30-40 kg/ha s.a.

Cele doua aplicari faziale, impreuna cu fertilizarea de baza facuta in toamna, cumulate, trebuie sa insumeze cantitatea totala de N stabilita pentru cultura. In acelasi timp, doza totala de N trebuie corelata si de cantitatea totala de P care a fost administrate.

Sortimentul de ingrasaminte care poate fi utilizat se stabileste de catre fermier. Se pot folosi atat ingrasaminte chimice solide, clasice, cu aplicare la sol, cat si ingrasaminte chimice lichide, cu aplicare foliara.

Pentru prima fertilizare se pot folosi ingrasamintele solide aplicate la sol, iar pentru cea de-a doua, se pot administra ingrasaminte cu aplicare foliara. Acestea din urma, ofera o serie de avantaje atunci cand sint utilizate :

• plantele primesc hrana in perioadele de consum maxim de elemente nutritive
• absorbtia ingrasamintelor de catre plante este totala
• coeficientul de utilizare al nutrientului este foarte mare – se apropie de 100%
• planta poate utiliza nutrientul o perioada mai mare de timp, datorita modului de formulare

Aceste avantaje, confera ingrasamintelor cu aplicare foliara, o pondere din ce in ce mai mare pentru a fi utilizate la culturile de camp.

Fertilizarea culturii de rapita

Ca si la cerealele paioase si la rapita, doza totala de N trebuie impartita in trei. Prima fractie se aplica la fertilizarea de baza, o data cu infiintarea culturii, iar celelalte doua, in anul urmator, adica acum, pentru rapita care a fost semanata in toamna anului trecut.

Se mentin si celelalte reguli privind realizarea unei fertilizari corecte, pe de o parte, dozele de N pe care le primeste cultura la toate cele trei aplicari, cumulat, trebuie sa insemne, cantitatea totala de N necesara rapitei.

A doua regula este aceea de a realiza o fertilizare echilibrata, in nici un caz cu un excedent de N in detrimentul K si mai ales al P.

Prima aplicare de N, se face ca si la cerealele paioase, acum, cat mai devreme posibil, de indata ce se poate intra in camp, adica, la sfarsitul perioadei de iarna si inainte de reluarea vegetatiei. Repet inca o data, conditiile meteo si starea culturii si a terenului sunt elementele care permit aplicarea la timpul cuvenit a acestei doze de N. In functie de ce a primit cultura la fertlizarea din toamna, doza care se aplica acum este de 50 kg/ha N s.a.

Cea de-a doua aplicare faziala cu N (in functie de starea de vegetatie a culturii) se poate aplica incepand cu prima decada a lunii martie. Doza este de aproximativ 50 kg/ha N s.a.

Rapita are nevoie sa primeasca si alte elemente fertilizante, printre care un rol important il au microelementele specifice culturii, respective S si B, ele avand o contributie importanta, directa, in obtinerea unor productii mari si de buna calitate.

Doza de B care trebuie aplicata in aceasta primavara, trebuie sa fie corelata, cu cantitatea de B pe care a primit-o rapita in toamna, pentru ca B se aplica in trei fertilizari faziale, una in toamna si doua acum.

Prima aplicare de B se poate face din a doua jumatate a lunii februarie (in functie de starea de vegetatie a culturii). Doza care se aplica acum este de 150-250 g/ha s.a. Daca rapita a primit B si in toamna se aplica 150 g/ha s.a. B, daca nu a primit nimic in toamna, se pot aplica 250 g/ha s.a. Trebuie precizat insa ca aplicarea B in toamna este mai mult decat necesara culturii de rapita, efectele sale benefice asupra culturii fiind evidente.

A doua aplicare a B, se poate face de la mijocul lunii martie, cu aceeasi doza si aceleasi recomandari ca la prima aplicare din acest an.

Important! Pentru ca produsele care contin B au de cele mai multe ori formulari lichide, este posibil sa poata fi aplicate in acelasi timp cu ingrasamantul foliar si un insecticid si un fungicid, in sistemul bine cunoscut TANK-MIX.

Important! Recomandam sa se faca un test de compatibilitate, chiar daca stim in principiu, ca nu sunt probleme. Este posibil ca unul din produsele care se folosesc in amestec, sa fi fost pastrat peste iarna in conditii necorespunzatoare si din acest motiv, poate rezulta un amestec care nu poate fi aplicat.

Un alt element important pentru cultura rapitei este S. In tarile din vestul Europei, sunt probleme privind carenta de S, iar rolul sau ca element nutritiv pentru obtinerea unei productii mari si de buna calitate.

Doza de S recomandata este de 40-60 kg/ha. In functie de starea de dezvoltare a culturii, aceasta doza, poate fi aplicata, din a doua jumatate a lunii martie.

Este de dorit ca toate elementele fertilizante de care am pomenit sa fie aplicate inainte de infloritul culturii, care, in functie de conditiile specifice fiecarui an, inseamna calendaristic prima decada a lunii aprilie.

Ionita Gabriel